Solid State Drive SSD intern EMTEC +  Ridicare de la sediu  

Înainte de a alege o unitate SSD, cel mai important lucru este să cunoașteți parametrii computerului dvs.: înainte de a cumpăra, ar trebui să vă uitați în interiorul carcasei computerului și să aflați dacă placa de bază are un slot liber pentru SSD-urile M.2. Dacă nu este de 2,5 inch, puteți să căutați între unitățile SATA.
În prezent, unitățile SSD sunt disponibile în mai multe formate și tipuri de conexiuni. În primul rând, puteți alege între SSD-uri interne și SSD-uri externe. Atunci când faceți alegerea, trebuie să luați în considerare și tipul de conectivitate al computerului dumneavoastră actual sau viitor. Indiferent dacă sunteți în căutarea unei unități pentru un sistem mai vechi sau dacă vă configurați un aparat complet nou, aproape toate unitățile SSD vor fi compatibile cu restul computerului.

Din cauza spațiului limitat în notebook-urile ultraportabile și foarte subțiri, vedem din ce în ce mai des unități SSD M.2 în locul unităților tradiționale cu diametrul de 2,5", asemănătoare cu forma modulelor de memorie. Într-adevăr, în unele cazuri, pentru a utiliza mai eficient spațiul, spațiul de stocare este integrat direct în placa de bază, ocupând mai puțin spațiu, dar nefiind extensibil.

În ceea ce privește capacitatea unităților SSD, există unități cu capacități de până la 250 GB pentru transferuri mici de date. Dacă doriți o capacitate de stocare mai mare și de lungă durată, ar trebui să alegeți un produs cu o capacitate minimă de stocare cuprinsă între 250-500 GB. Pentru a profita de SSD-uri, ar trebui să aveți în vedere un minim de 256 GB.
Unitățile cu o capacitate de 128 GB sunt considerate unități de capacitate redusă, deoarece au viteze de scriere mai mici din cauza numărului mai mic de module de memorie. Dacă instalați sistemul de operare Windows și alte câteva jocuri mai mici pe o astfel de unitate, veți rămâne rapid fără gigabytes disponibili. Dacă puteți cheltui putin mai mult, puteți urca un nivel în ceea ce privește spațiul de stocare.
Unitățile cu capacități de 250-480 GB sunt în continuare mult mai ieftine decât unitățile cu capacități mai mari, dar sunt în continuare puțin potrivite dacă doriți să stocați filme și muzică alături de sistemul de operare și jocuri.

Unitățile de 500-960 GB reprezintă un compromis între preț și dimensiunea de stocare. Modelele de 500 GB oferă un raport preț-capacitate foarte bun, dar SSD-urile din gama de 1 TB pot deveni rapid atractive pentru utilizatorii de această capacitate.

Unitățile cu o capacitate de 1-2 TB sunt o alegere bună dacă nu aveți o colecție uriașă de filme, muzică și jocuri. O unitate SSD de 1 TB are suficient spațiu pentru sistemul de operare și jocurile serioase, lăsând suficient spațiu pentru programe și fișiere viitoare.

Unitățile cu o capacitate de 2-3 TB sunt recomandate pentru cei care lucrează cu fișiere mari sau rulează multe jocuri sau programe profesionale pe computer și doresc să le acceseze rapid, păstrând în același timp o capacitate mare.
Atunci când cumpărați unități cu o capacitate de 4 TB sau mai mult, va trebui să vă băgați adânc în buzunare, cele mai ieftine oferte fiind în jur de 1600 RON. În rândul SSD-urilor cu această capacitate pentru uz rezidențial, Samsung este reprezentat de ani de zile, în timp ce concurenții săi au rămas la nivelul capacității de 2 TB.

În general, SATA 2 și SATA 3 sunt mai accesibile, dar sunt și mai lente: dacă placa dvs. de bază acceptă drive-uri NVMe-PCI-Express sau Optane, ar trebui să luați în considerare aceste tipuri mai rapide (dar mai scumpe). Acestea fiind spuse, este bine de știut că cele mai comune unități SSD se conectează la placa de bază prin intermediul unui conector SATA, sunt mai accesibile și oferă în continuare performanțe excelente la rularea majorității programelor.

Unitățile SSD sunt disponibile în trei modele obișnuite, iar o versiune mai puțin cunoscută este menționată în paragrafele următoare:
Serial ATA (SATA) de 2,5": cel mai comun design, care respectă dimensiunile unui hard disk tradițional pentru notebook-uri și se conectează la placa de bază prin intermediul conectorului SATA, un model standard de lungă durată în domeniul informatic. Dimensiunea sa este mai mică decât cea a omologilor cu diametrul de 3,5", care se găsesc în mod obișnuit în PC-uri, astfel încât, dacă instalați acest tip într-un computer desktop, veți avea nevoie de un adaptor pentru a umple spațiul dintre cele două dimensiuni.

SSD Add-in Card (AIC): cel mai mare avantaj al unității SSD de tip Add-In Card este că poate atinge viteze de citire și scriere mult mai mari decât standardul SATA, creat acum două decenii, datorită conectorului PCI Express prin care se conectează la placa de bază. Desigur, acest lucru înseamnă, de asemenea, că poate fi utilizată numai într-o configurație în care există cel puțin un slot PCIe x4 sau x16 liber pe placa de bază, pe lângă slotul PCI Express utilizat de placa video, astfel încât, dacă aveți un șasiu de computer mai compact sau dacă aveți deja o placă video dedicată, adică de sine stătătoare, aceasta nu este alegerea potrivită pentru dvs. Cu toate acestea, dacă aveți suficient spațiu în mașină și un slot PCI Express gol, puteți face upgrade la cea mai rapidă unitate SSD disponibilă. Procesarea extrem de rapidă a datelor vine, în mod natural, cu o generare de căldură mai mare, pe care cardurile AIC o pot compensa prin dimensiunea lor.

SSD M.2: Unitățile SSD M.2, care arată ca niște module de memorie la exterior, au devenit în ultimii ani un element de bază al notebook-urilor ultraportabile și subțiri ca hârtia, dar le veți găsi și în multe desktop-uri. Pe plăcile de bază high-end, nu mai este surprinzător să găsim doi sau mai mulți conectori M.2.
Majoritatea unităților M.2 au o lățime de 80 mm și o adâncime de 22 mm, dar există și versiuni mai scurte și mai lungi. Pentru a facilita identificarea, dimensiunile sunt uneori incluse în denumire. De exemplu, dimensiunea descrisă mai sus poate fi denumită M.2 tip 2280.
Unitățile M.2 cu cea mai mare capacitate pot stoca până la 4 terabytes de date. Pentru cerințe de stocare mai mari, puteți utiliza mai multe unități SSD în același timp sau puteți alege un alt model.

SSD U.2: La prima vedere, SSD-urile U.2 seamănă cu unitățile SATA tradiționale de 2,5", dar au un conector diferit, comunică prin intermediul interfeței PCI Express și sunt mai groase decât hard disk-urile de 2,5". Datorită capacității lor mari, acestea sunt, de asemenea, cel mai des întâlnite în servere.

Lansat în 2000, conectorul SATA a fost conceput pentru hard disk-urile tradiționale, în timp ce conectorul PCI Express a fost conceput în principal pentru plăcile video care necesită un debit mare de date.

Unitățile M.2 pot avea conectori SATA sau PCI Express, în funcție de model. În plus, cele mai rapide unități (cum ar fi cele din seria Samsung 970) acceptă NVMe, care este special conceput pentru soluții moderne și rapide de stocare a datelor. Întorsătura este că o unitate M.2 poate avea conectori SATA sau PCI Express fără suport NVMe, sau conectori PCI Express cu suport NVMe. Cele mai rapide SSD M.2 care au fost lansate în ultimii ani au toate suport NVMe.
Deși conectorii SATA și PCI Express arată destul de asemănător, aceștia nu sunt compatibili, așa că nu încercați să introduceți un SSD M.2 cu slot PCI Express într-un conector SATA și invers. Înainte de a cumpăra, asigurați-vă că ați verificat exact ce tip de unitate poate accepta placa de bază și țineți cont de compatibilitate atunci când configurați un aparat nou.

În cazul calculatoarelor utilizate pentru navigare pe internet, procesare de text, editare de tabele sau chiar pentru jocuri simple, majoritatea unităților SSD cu protocol NVMe nu își vor arăta cu adevărat performanțele, iar în astfel de condiții de utilizare nu vor fi cu mult mai rapide decât o versiune SATA. Cu toate acestea, dacă procesele dvs. zilnice includ mutarea de fișiere mari, editarea de fotografii de înaltă rezoluție sau editarea de clipuri video, ar trebui să luați în considerare achiziționarea unei unități cu suport NVMe. În teorie, puteți obține viteze de transfer de date de până la șase ori mai mari decât în cazul soluțiilor SATA, indiferent dacă scrieți sau citiți date.